Reprimarea kurzilor – Razboiul Turciei impotriva propriei minoritati

armata turca

Armata turca              

foto:   http://www.reporterntv.ro

Poporul kurd a devenit un element cheie in tulburarile din Orientul Mijlociu, fiind vazut ca aliat de SUA si Irak, insa ca inamic de Turcia. Unul dintre cele mai mari grupuri etnice fara un stat propriu, kurzii au o istorie lunga si agitata.

CINE SUNT KURZII ?

Kurzii isi au originile in diverse triburi nomade care au trait in vestul Iranului. Ei s-au cristalizat ca si grup etnic candva prin secolul al XI-lea sau al XII-lea, insa n-au depus eforturi pentru crearea unui stat national suveran pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, traind in principate mai mult sau mai putin autonome.

Imperiul Otoman a avut cea mai mare influienta asupra spatiului locuit de kurzi si l-a controlat cel mai mult timp, din sec. al XVI-lea si pana la destramarea sa. Si persii au avut o influienta destul de mare asupra kurzilor. In prezent, pamanturile istorice ale kurzilor sunt impartite intre Turcia, Iran, Irak si Siria, unde kurzii compun intre 10 si 20 % din populatia respectivelor tari.

Grupuri largi de kurzi, ce alcatuiesc  „diaspora”, traiesc in Armenia, Georgia, Rusia, Liban, Israel, Germania, Franta, Marea Britanie si Statele Unite. Numarul tuturor kurzilor raspanditi in intreaga lume este estimat la aproape 30 de milioane.

kurzii din Turcia cer autonomie Manifestatie pentru autonomie a kurzilor din Turcia

foto: http://www.romanialibera.ro

Kurzii sunt un grup destul de divers in ceea ce priveste religia.Cei mai multi kurzi, care traiesc in Irak, Siria si Turcia, sunt suniti. O minoritate este siita, cea mai mare parte a acesteia traind in Iran. Aproape un milion de kurzi ce traiesc in Iran si Irak sunt yarsani, o ramura a islamului siit. Peste 500 de mii de kurzi, cei mai multi din Irak, apartin unei alte religii islamiste, yazidismul. Ei sunt oprimati de militantii islamisti radicali ce opereaza in Irak, care-i considera pe yazidzi ca fiind in slujba diavolului. Aproape 200 de mii de kurzi ce traiesc in Israel impartasesc religia mozaica.

NATIONALISMUL SI VIOLENTELE KURDE

Toate cele patru tari din Orientul Mijlociu care gazduiesc largi populatii kurde au o istorie de conflicte violente cu nationalistii kurzi, de gravitate diferita.

Iranul are cele mai putine probleme cu minoritatea kurda si a avut cel mai mare succes in integrarea pasnica a acesteia. Kurzii au ocupat posturi in ministere si alte agentii guvernamentale iraniene, sunt reprezentati in Parlament, le sunt garantate drepturile si libertatile culturale, de care s-au bucurat de altfel atat inainte cat si dupa revolutia islamica din 1979.

Au fost si episoade ostile. Au existat conflicte in Iranul monarhic in 1926, in timpul celui de-al doilea razboi mondial si din nou in 1967. In primii ani de dupa revolutia islamica au avut loc represalii sangeroase impotriva kurzilor. In Iranul de azi, kurzii siiti sunt mai bine tratati decat cei suniti, activismul politic al acestora din urma putand duce la represalii. Din 2004, un grup de militanti kurzi, Partidul Vietii Libere in Kurdistan, poarta un razboi de guerrilla impotriva Iranului.

Irakul este exemplul de la polul opus, aici kurzii suferind grave persecutii si rasculandu-se cu regularitate la fiecare decada de cand Imperiul Otoman s-a destramat.

In ultima parte a anilor ’70 ai secolului trecut, guvernul de la Bagdad a lansat o politica de arabizare fortata in teritoriile locuite traditional de kurzi, in special in cele din campurile petrolifere din jurul orasului Kirkuk, vazand in aceasta o cale de a pacifica triburile rebele.

Aceasta politica a evoluat de la deportari fortate la crime in masa in timpul razboiului irakiano-iranian din anii ’80. Guvernul irakian al dictatorului Sadam Hussein a folosit tancuri, avioane si arme chimice pentru a ucide aproape 180 000 de kurzi si a provoca emigrarea fortata a peste 1,5 milioane de kurzi in Iran si Turcia.

Dupa invazia Statelor Unite din 2003, kurzii irakieni au dobandit putere si forta militara, fiind acum independenti in multe privinte fata de guvernul de la Bagdad. Militiile kurde Peshmenga s-au dovedit o forta o forta importanta impotriva Statului Islamic.

kurdistan-map

Teritoriile locuite majoritar de kurzii din Turcia, Siria, Irak si Iran

Dupa inceputul razboiului din Siria, in 2011, kurzii si guvernul sirian al lui Bashar Al Assad au semnat un pact de neagresiune. Asa cum Irakul i-a lasat pe kurzii irakieni sa se apere singuri de fundamentalistii islamici, asa a procedat si guvernul de la Damasc cu kurzii sirieni.

Dupa Kurdistanul irakian, Kurdistanul sirian a devenit o tinta predilecta a vechiului dusman al kurzilor, Turcia.

LUNGUL RAZBOI AL TURCIEI CU KURZII

Kurzii care traiesc in Turcia au o ura impotriva guvernului de la Ankara, ura care se trage inca din sec. al XIX-lea, de cand Imperiul Otoman a inceput sa-si centralizeze stapanirea. Nefiind descurajati de ingradirea libertatilor lor traditionale de catre Istambul, kurzii au inceput rezistenta. Prima rascoala kurda care a declarat independenta kurzilor fata de Imperiul Otoman a fost aceea din Persia, din 1880.

Nationalismul kurd a fost alimentat mai departe de ideile de secularism si nationalism ce se iveau in Imperiul Otoman, in timpul primului razboi mondial, cand turcii i-au reprimat pe kurzi, banuindu-i de colaborare cu Rusia.

Dupa infrangerea Imperiului Otoman si impartirea acestuia intre puterile europene invingatoare, kurzii au avut sansa de autodeterminare in baza Tratatului de la Sevres, din 1920, insa independenta Turciei le-a inchis usa.

Cateva rascoale ale kurzilor au avut loc in urmatorii ani, la care Ankara a raspuns cu legea martiala si colonizarea cu albanezi kosovari si asirieni a teritoriilor kurde.

O scurta perioada de normalizare si integrare pasnica a kurzilor din Turcia a fost intrerupta de lovitura de stat militara din 1960. Cea mai recenta rascoala a kurzilor, asociata cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, a inceput in 1978 si continua si in prezent. In peste 30 de ani de conflict si-au pierdut viata peste 45 000 de persoane, militari si civili din ambele tabere.

EFECTUL DE CONTAGIUNE AL OSTILITATILOR DIN SIRIA

Cele mai recente si in curs de desfasurare ostilitati intre armata turca si militantii kurzi sunt acum rezultatul razboaielor din Siria si Irak. In septembrie 2014, luptatorii Statului Islamic au asediat orasul kurd Kobani, din apropierea granitei cu Turcia, provocand exodul a sute de mii de refugiati peste granita. Orasul era aparat de militiatia kurda siriana, numita YPG, sprijinita de atacuri aeriene ale SUA si de luptatori ai Armatei Siriene Libere.

war

Razboi in Turcia intre kurzi si armata turca

In timp ce Turcia le-a permis kurzilor, inclusiv luptatorilor raniti ai YPG, sa treaca granita, n-a permis insa nimanui sa treaca inarmat in Siria sa lupte impotriva Statului Islamic. Ankara a refuzat sa permita, de asemenea, trecerea ajutoarelor militare peste granita si a facut presiuni asupra Statelor Unite ca acestea sa opreasca parasutarile de armament si munitii in Kobani.

Aceste obstructii i-au revoltat pe kurzi si au cauzat proteste ale acestora peste tot in lume.

Tensiunile au escaladat in violente dupa bombardarea unei manifestatii prokurde in Suruc, in iunie 2015, un oras aflat la 10 km de Kobani, peste granita. In timp ce ISIS si-a asumat responsabilitatea pentru atac, multi kurzi acuza guvernul turc ca a esuat in prevenirea atacului in mod intentionat sau chiar ca a facilitat acest bombardament.

Unii radicali kurzi provoaca atacuri impotriva ofiterilor de politie turci, iar Ankara raspunde cu represalii ale politiei si armatei. Acestea au dus la oprirea convorbirilor de pace, ce dureaza de doi ani, intre Turcia si PKK, si a declansat a treia rascoala PKK in Turcia.

PEDEPSE COLECTIVE

Armata turca a intrat in forta in Irak si Siria prin atacuri aeriene asupra taberelor militantilor kurzi. Kurzii, mai mult decat insurgentii ISIS, au devenit tintele predilecte ale aviatiei turce, judecand dupa pagubele umane si materiale inregistrate. In Siria, Turcia uzeaza de tiruri de artilerie peste granita pentru a ataca militiile kurde.

Intre timp, acasa,  Ankara lanseaza masive represiuni asupra teritoriilor kurde din sud-vestul Turciei, impunand pe timp nelimitat starea de asediu in teritoriile kurde si ducand un razboi armat cu tiruri de mortiere si tancuri ipotriva PKK.

Accesul in zonele de conflict este blocat de autoritatile turce pentru a preveni vizitarea lor de catre jurnalistii straini si a se vedea adevarata situatie de la fata locului. Activistii prokurzi acuza Turcia de masive violari ale drepturilor omului, inclusiv executii fara judecata a civililor, tortura si crime. Guvernul turc raspunde ca nu face decat ceea ce este necesar pentru a impiedica terorismul kurd, dar unii activisti numesc ceea ce face Turcia drept pedepse colective impotriva poporului kurd.

atentat-turcia-356x220

Atentate violente si proteste ale kurzilor in Turcia

Escaladarea violentelor in Turcia este alimentata si de cresterea puterii militare si financiare a kurzilor din Irak si Siria. In aceasta saptamana, kurzii din Siria au anuntat formarea unei federatii autonome. O miscare care ii aduce mai aproape de independenta.

Atat in Siria cat si in Irak, kurzii si-au asigurat o larga autonomie dupa cativa ani de lupte fara oprire, iar exemplul lor ii incurajeaza pe kurzii din Turcia sa mearga pe aceeasi cale, decat sa ajunga la un conpromis cu intoleranta Ankara.

Antagonismul si ura reciproca sunt ingredientele care pot arunca Turcia intr-un razboi civil sangeros, asa cum o atesta Siria

SURSA:  Russia today

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s