Gambitul nuclear al Chinei, Indiei si Statelor Unite

NSG

Inainte de cruciala intalnire de la Seul, Coreea de Sud, a Grupului Tarilor cu Capacitati Nucleare (NSG), ale carui intalniri se desfasoara in perioada 20 – 24 iunie, China a pus tarile membre ale  „clubului nuclear” sub o puternica presiune, sustinand ca intrarea Indiei in NSG va duce inevitabil la intensificarea cursei inarmarilor in Asia de Sud-Est.

Cotidianul oficial in limba engleza a guvernului chinez, Global Times, a relatat recent ca intrarea Indiei in NSG a atins un  „nerv sensibil” in Pakistan, iar o noua cursa a inarmarilor este inevitabila. Global Times spune: „India si Pakistanul, ambele puteri nucleare in regiune, sunt in alerta la fiecare noua capacitate nucleara a celeilalte. China este ingrijorata de intrarea Indiei in NSG si considera ca aceasta este de natura sa rupa echilibrul dinamic in sud-estul Asiei”.

Descriind prietenia apropiata dintre China si Pakistan, cotidianul chinez mai spune ca includerea Indiei in Grupul Tarilor cu Capacitati Nucleare este de natura sa afecteze interesele nationale ale Chinei. Oficiosul chinez critica si atitudinea Statelor Unite de sprijinire a eforturilor Indiei pentru accederea in respectivul grup si sustinand ca Washingtonul ar trebui sa inceteze sa mai considere India un factor de echilibru in strategia  americana din zona Asia-Pacific.

De asemenea, cotidianul chinez sustine ca Statele Unite, cel mai mare producator mondial de tehnologie nucleara, sustine India deoarece doreste sa-i vanda acesteia tehnologie nucleara. Primirea Indiei in clubul de elita al celor 48 de membrii NSG, mai spune oficiosul chinez, este de natura sa produca ingrijorari in ce priveste transferul legal al tehnologiei nucleare.

5758247405ab5

Pe de alta parte, vorbind la o conferinta de presa tinuta la Mumbai cu doar cateva zile in urma, ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, a precizat ca India are un program ambitios ce vizeaza sporirea considerabila a puterii sale nucleare. El a accentuat ca intrarea Indiei in NSG va da posibilitatea tarii sale sa aiba un cuvant de spus in organizarea si stabilirea regulilor comertului mondial cu tehnologie nucleara.

Problema care se pune acum este urmatoarea: cum va influienta intrarea Indiei in NSG relatiile acesteia cu China ? Washingtonul nu si-a oferit inca sprijinul pentru India in ce priveste diferendele de frontiera pe care aceasta le are cu China si nu exista garantii ca o va face in viitor.

Granita chino-indiana a fost relativ linistita de multi ani, spre deosebire de cea pe care India o are cu Pakistanul.  Guvernul primului ministru indian, Narendra Modi, trebuie sa fie constient ca escaladarea tensiunilor cu China poate duce la reizbucnirea conflictului de la frontiera.

Primul ministru indian a criticat de curand tendintele expansioniste ale Chinei spre Japonia si a revendicat libertate de navigatie in regiunea Asia-Pacific, acuzand astfel indirect aceeasi China de obstructionarea acesteia. De asemenea, primul ministru Modi si-a oferit sprijinul pentru Japonia, Vietnam si Filipine in disputele maritime ale acestora cu China.

In replica, guvernul chinez l-a acuzat pe primul ministru Modi de atitudini provocatoare la adresa Chinei.

Intr-o intalnire recenta cu presedintele american Obama, Narendra Modi s-a angajat, in numele guvernului indian, sa sustina eforturile americane de a mentine pacea, stabilitatea si securitatea in zona Asia-Pacific.

SURSA: IN SERBIA NEWS

Reclame

Reprimarea kurzilor – Razboiul Turciei impotriva propriei minoritati

armata turca

Armata turca              

foto:   http://www.reporterntv.ro

Poporul kurd a devenit un element cheie in tulburarile din Orientul Mijlociu, fiind vazut ca aliat de SUA si Irak, insa ca inamic de Turcia. Unul dintre cele mai mari grupuri etnice fara un stat propriu, kurzii au o istorie lunga si agitata.

CINE SUNT KURZII ?

Kurzii isi au originile in diverse triburi nomade care au trait in vestul Iranului. Ei s-au cristalizat ca si grup etnic candva prin secolul al XI-lea sau al XII-lea, insa n-au depus eforturi pentru crearea unui stat national suveran pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, traind in principate mai mult sau mai putin autonome.

Imperiul Otoman a avut cea mai mare influienta asupra spatiului locuit de kurzi si l-a controlat cel mai mult timp, din sec. al XVI-lea si pana la destramarea sa. Si persii au avut o influienta destul de mare asupra kurzilor. In prezent, pamanturile istorice ale kurzilor sunt impartite intre Turcia, Iran, Irak si Siria, unde kurzii compun intre 10 si 20 % din populatia respectivelor tari.

Grupuri largi de kurzi, ce alcatuiesc  „diaspora”, traiesc in Armenia, Georgia, Rusia, Liban, Israel, Germania, Franta, Marea Britanie si Statele Unite. Numarul tuturor kurzilor raspanditi in intreaga lume este estimat la aproape 30 de milioane.

kurzii din Turcia cer autonomie Manifestatie pentru autonomie a kurzilor din Turcia

foto: http://www.romanialibera.ro

Kurzii sunt un grup destul de divers in ceea ce priveste religia.Cei mai multi kurzi, care traiesc in Irak, Siria si Turcia, sunt suniti. O minoritate este siita, cea mai mare parte a acesteia traind in Iran. Aproape un milion de kurzi ce traiesc in Iran si Irak sunt yarsani, o ramura a islamului siit. Peste 500 de mii de kurzi, cei mai multi din Irak, apartin unei alte religii islamiste, yazidismul. Ei sunt oprimati de militantii islamisti radicali ce opereaza in Irak, care-i considera pe yazidzi ca fiind in slujba diavolului. Aproape 200 de mii de kurzi ce traiesc in Israel impartasesc religia mozaica.

NATIONALISMUL SI VIOLENTELE KURDE

Toate cele patru tari din Orientul Mijlociu care gazduiesc largi populatii kurde au o istorie de conflicte violente cu nationalistii kurzi, de gravitate diferita.

Iranul are cele mai putine probleme cu minoritatea kurda si a avut cel mai mare succes in integrarea pasnica a acesteia. Kurzii au ocupat posturi in ministere si alte agentii guvernamentale iraniene, sunt reprezentati in Parlament, le sunt garantate drepturile si libertatile culturale, de care s-au bucurat de altfel atat inainte cat si dupa revolutia islamica din 1979.

Au fost si episoade ostile. Au existat conflicte in Iranul monarhic in 1926, in timpul celui de-al doilea razboi mondial si din nou in 1967. In primii ani de dupa revolutia islamica au avut loc represalii sangeroase impotriva kurzilor. In Iranul de azi, kurzii siiti sunt mai bine tratati decat cei suniti, activismul politic al acestora din urma putand duce la represalii. Din 2004, un grup de militanti kurzi, Partidul Vietii Libere in Kurdistan, poarta un razboi de guerrilla impotriva Iranului.

Irakul este exemplul de la polul opus, aici kurzii suferind grave persecutii si rasculandu-se cu regularitate la fiecare decada de cand Imperiul Otoman s-a destramat.

In ultima parte a anilor ’70 ai secolului trecut, guvernul de la Bagdad a lansat o politica de arabizare fortata in teritoriile locuite traditional de kurzi, in special in cele din campurile petrolifere din jurul orasului Kirkuk, vazand in aceasta o cale de a pacifica triburile rebele.

Aceasta politica a evoluat de la deportari fortate la crime in masa in timpul razboiului irakiano-iranian din anii ’80. Guvernul irakian al dictatorului Sadam Hussein a folosit tancuri, avioane si arme chimice pentru a ucide aproape 180 000 de kurzi si a provoca emigrarea fortata a peste 1,5 milioane de kurzi in Iran si Turcia.

Dupa invazia Statelor Unite din 2003, kurzii irakieni au dobandit putere si forta militara, fiind acum independenti in multe privinte fata de guvernul de la Bagdad. Militiile kurde Peshmenga s-au dovedit o forta o forta importanta impotriva Statului Islamic.

kurdistan-map

Teritoriile locuite majoritar de kurzii din Turcia, Siria, Irak si Iran

Dupa inceputul razboiului din Siria, in 2011, kurzii si guvernul sirian al lui Bashar Al Assad au semnat un pact de neagresiune. Asa cum Irakul i-a lasat pe kurzii irakieni sa se apere singuri de fundamentalistii islamici, asa a procedat si guvernul de la Damasc cu kurzii sirieni.

Dupa Kurdistanul irakian, Kurdistanul sirian a devenit o tinta predilecta a vechiului dusman al kurzilor, Turcia.

LUNGUL RAZBOI AL TURCIEI CU KURZII

Kurzii care traiesc in Turcia au o ura impotriva guvernului de la Ankara, ura care se trage inca din sec. al XIX-lea, de cand Imperiul Otoman a inceput sa-si centralizeze stapanirea. Nefiind descurajati de ingradirea libertatilor lor traditionale de catre Istambul, kurzii au inceput rezistenta. Prima rascoala kurda care a declarat independenta kurzilor fata de Imperiul Otoman a fost aceea din Persia, din 1880.

Nationalismul kurd a fost alimentat mai departe de ideile de secularism si nationalism ce se iveau in Imperiul Otoman, in timpul primului razboi mondial, cand turcii i-au reprimat pe kurzi, banuindu-i de colaborare cu Rusia.

Dupa infrangerea Imperiului Otoman si impartirea acestuia intre puterile europene invingatoare, kurzii au avut sansa de autodeterminare in baza Tratatului de la Sevres, din 1920, insa independenta Turciei le-a inchis usa.

Cateva rascoale ale kurzilor au avut loc in urmatorii ani, la care Ankara a raspuns cu legea martiala si colonizarea cu albanezi kosovari si asirieni a teritoriilor kurde.

O scurta perioada de normalizare si integrare pasnica a kurzilor din Turcia a fost intrerupta de lovitura de stat militara din 1960. Cea mai recenta rascoala a kurzilor, asociata cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, a inceput in 1978 si continua si in prezent. In peste 30 de ani de conflict si-au pierdut viata peste 45 000 de persoane, militari si civili din ambele tabere.

EFECTUL DE CONTAGIUNE AL OSTILITATILOR DIN SIRIA

Cele mai recente si in curs de desfasurare ostilitati intre armata turca si militantii kurzi sunt acum rezultatul razboaielor din Siria si Irak. In septembrie 2014, luptatorii Statului Islamic au asediat orasul kurd Kobani, din apropierea granitei cu Turcia, provocand exodul a sute de mii de refugiati peste granita. Orasul era aparat de militiatia kurda siriana, numita YPG, sprijinita de atacuri aeriene ale SUA si de luptatori ai Armatei Siriene Libere.

war

Razboi in Turcia intre kurzi si armata turca

In timp ce Turcia le-a permis kurzilor, inclusiv luptatorilor raniti ai YPG, sa treaca granita, n-a permis insa nimanui sa treaca inarmat in Siria sa lupte impotriva Statului Islamic. Ankara a refuzat sa permita, de asemenea, trecerea ajutoarelor militare peste granita si a facut presiuni asupra Statelor Unite ca acestea sa opreasca parasutarile de armament si munitii in Kobani.

Aceste obstructii i-au revoltat pe kurzi si au cauzat proteste ale acestora peste tot in lume.

Tensiunile au escaladat in violente dupa bombardarea unei manifestatii prokurde in Suruc, in iunie 2015, un oras aflat la 10 km de Kobani, peste granita. In timp ce ISIS si-a asumat responsabilitatea pentru atac, multi kurzi acuza guvernul turc ca a esuat in prevenirea atacului in mod intentionat sau chiar ca a facilitat acest bombardament.

Unii radicali kurzi provoaca atacuri impotriva ofiterilor de politie turci, iar Ankara raspunde cu represalii ale politiei si armatei. Acestea au dus la oprirea convorbirilor de pace, ce dureaza de doi ani, intre Turcia si PKK, si a declansat a treia rascoala PKK in Turcia.

PEDEPSE COLECTIVE

Armata turca a intrat in forta in Irak si Siria prin atacuri aeriene asupra taberelor militantilor kurzi. Kurzii, mai mult decat insurgentii ISIS, au devenit tintele predilecte ale aviatiei turce, judecand dupa pagubele umane si materiale inregistrate. In Siria, Turcia uzeaza de tiruri de artilerie peste granita pentru a ataca militiile kurde.

Intre timp, acasa,  Ankara lanseaza masive represiuni asupra teritoriilor kurde din sud-vestul Turciei, impunand pe timp nelimitat starea de asediu in teritoriile kurde si ducand un razboi armat cu tiruri de mortiere si tancuri ipotriva PKK.

Accesul in zonele de conflict este blocat de autoritatile turce pentru a preveni vizitarea lor de catre jurnalistii straini si a se vedea adevarata situatie de la fata locului. Activistii prokurzi acuza Turcia de masive violari ale drepturilor omului, inclusiv executii fara judecata a civililor, tortura si crime. Guvernul turc raspunde ca nu face decat ceea ce este necesar pentru a impiedica terorismul kurd, dar unii activisti numesc ceea ce face Turcia drept pedepse colective impotriva poporului kurd.

atentat-turcia-356x220

Atentate violente si proteste ale kurzilor in Turcia

Escaladarea violentelor in Turcia este alimentata si de cresterea puterii militare si financiare a kurzilor din Irak si Siria. In aceasta saptamana, kurzii din Siria au anuntat formarea unei federatii autonome. O miscare care ii aduce mai aproape de independenta.

Atat in Siria cat si in Irak, kurzii si-au asigurat o larga autonomie dupa cativa ani de lupte fara oprire, iar exemplul lor ii incurajeaza pe kurzii din Turcia sa mearga pe aceeasi cale, decat sa ajunga la un conpromis cu intoleranta Ankara.

Antagonismul si ura reciproca sunt ingredientele care pot arunca Turcia intr-un razboi civil sangeros, asa cum o atesta Siria

SURSA:  Russia today

 

Strategia Rusiei in razboiul civil din Siria

bombardament

Rusia a intervenit militar in Siria, in sprijinul presedintelui Bashar Al-Assad, si impotriva rebelilor ISIS. Interventia s-a produs prin bombardamente extinse asupra depozitelor de munitii, parcurilor de vehicole si depozitelor de carburant, asupra centrelor de conducere si transmisiuni ale ISIS. S-a avut astfel in vedere diminuarea capacitatii combative a luptatorilor ISIS. Strategia de lupta a Rusiei prevede ca la finalul a patru-cinci luni de bombardamente ale aviatiei ruse, armata siriana fidela lui Assad sa fie in masura sa preia controlul asupra intregului teritoriu al tarii.

La inceputul actiunii lor in Siria, rusii s-au confruntat cu atacul unor alte grupari rebele, diferite de ISIS, asupra aeroportului din Lataka, unde rusii si-au adus aviatia.

Presedintele rus Vladimir Putin sustine ca fortele aeriene ruse au ucis sute de teroristi in Siria si a precizat ca exista progrese semnificative in lupta impotriva Statului Islamic de la inceperea operatiunilor ruse in aceasta tara.

„Actionam din aer si de pe mare, in coordonare cu armata siriana, militarii rusi au obtinut rezultate impresionante. Au fost distruse zeci de puncte de comanda si depozite de munitii, sute de teroristi au fost ucisi si a fost distrusa o mare cantitate de tehnica militara”, a declarat Putin la summitul CSI din Kazahstan.

Liderul de la Kremlin a mai precizat ca Rusia se afla in plin proces de negocieri cu Arabia Saudita, Egiptul, Iordania si Israelul, facand eforturi pentru a stabili o cooperare cu Statele Unite ale Americii si Turcia in vederea conjugarii eforturilor luptei impotriva Statului Islamic.

CUTREMURUL DIN NEPAL – Operatiuni de salvare

CUTREMUR NEPAL

foto: cutremur.net __________________________________________________________

Cutremurul din Nepal, a carui bilant a depasit deja 6 200 de morti, peste 11 000 de raniti si numeroase pagube materiale, a provocat si o criza umanitara care se adanceste pe zi ce trece.

In timp ce eforturile autoritatilor sunt concentrate pe recuperarea cadavrelor, oamenii care au reusit sa supravietuiasca cutremurului se lupta acum sa traiasca.

Majoritatea ajutoarelor, medicamente, apa si hrana, sunt concentrate in capitala Nepalului, Kathmandu.

Foarte multi nepalezi de la sate au pornit pe jos spre Kathmandu, pe drumuri de zeci de kilometri, pe care isi transporta batranii si ranitii, in speranta ca vor reusi sa ajunga la ajutoare.

CUTREMUR NEPAL 2

foto: radioresita.ro __________________________________________________________

Cutremurul din Nepal a cauzat si numeroase alunecari de teren care au izolat complet un numar de 26 de sate. Elicopterele care ii ajutau pe alpinistii de pe Everest au fost directionate spre ajutorarea acestor zone, unde trimit apa, hrana medicamente si transporta ranitii.

Totusi, eforturile de salvare a celor aproximativ 800 de alpinisti de pe Everest au continuat. Cutremurul a cauzat o serie de avalanse in care au murit 18 alpinisti. Echipele de salvare au reusit sa coboare un numar de 180 de alpinisti, printre care s-au numarat si doi alpinisti romani, Justin Ionescu si Zsolt Torok, care se aflau in tabara situata la 6 000 de metri altitudine. Alti doi alpinisti romani care se aflau pe Everest, dar la altitudini mai mici, sunt si ei in siguranta.

CUTREMUR NEPAL 3

foto: realitatea.net _________________________________________________________

Sursa: Adevarul    www.adevarul.ro

GRECIA – Noua politica externa a lui Alexis Tsipras

ALEXIS TSIPRAS

Grecia este pe punctul de a intra in incetare de plati, practic – de a intra in faliment, datorita divergentelor cu creditorii externi in ceea ce priveste reformele din programul de austeritate financiara, la un nivel al datoriei ce atinge 240 miliarde euro.

Fara sa tina cont de negocierile dure pe care le poarta cu Troica, precum si de politica Uniunii Europene fata de Rusia, premierul grec, Alexis Tsipras a efectuat de curand o vizita oficiala in Rusia. In convorbirile pe care le-a purtat la Moscova cu Vladimir Putin, Tsipras si-a propus sa obtina un acord de colaborare economica pe trei ani intre Rusia si Grecia.

Alexis Tsipras era un sustinator al lui Vladimir Putin inca de cand se afla in opozitie in Grecia, impotrivindu-se vehement si sanctiunilor pe care Uniunea Europeana le-a impus Rusiei. Tsipras mizeaza pe faptul ca, in realitate, creditorii externi ai Greciei nu vor ca aceasta sa intre in incapacitate de plata si ca acestia vor ramane totusi la masa negocierilor. Tsipras incearca astfel sa obtina cat mai mult posibil, din cat mai multe parti.

Urmarind liniile noii politici pe care o promoveaza guvernul de stanga al Greciei, Alexis Tsipras a declarat agentiei TASS ca Grecia se dezice de sanctiunile pe care Uniunea Europeana le-a impus Rusiei, din cauza amestecului acesteia din urma in conflictul din Ucraina.

„Nu suntem de acord cu sanctiunile. Cred ca reprezinta un drum catre nicaieri. Sustinem punctul de vedere potrivit caruia sunt necesare dialogul si diplomatia, ar trebui sa ne asezam la masa negocierilor si sa gasim solutii la problemele importante”, a declarat Tsipras  (conform ziarului Gandul).

Guvernul Greciei are in vedere chiar nationalizarea bancilor, precum si introducerea unei monede care sa circule in paralel cu euro, masura pe care o considera necesara pentru plata obligatiilor, in cazul in care Uniunea Europeana nu renunta la o parte din reformele pe care doreste sa le impuna Greciei, precum si la conditiile pentru deblocarea unor noi fonduri din imprumutul contractat de la Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana (conform ziarului Gandul).

In conferinta de presa comuna cu Alexis Tsipras, Vladimir Putin a declarat ca Grecia nu a formulat nici o solicitare de asistenta financiara, precizand insa ca discutiile s-au concentrat pe sectorul energetic si proiecte comune care presupun acordarea de credite (conform ziarului Adevarul).

„Europa trebuie sa renunte la cercul vicios al sanctiunilor impotriva Rusiei, tara pe care nimeni n-o poate exclude dintr-o noua arhitectura de securitate”, a declarat primul ministru grec, Alexis Tsipras (conform ziarului Evenimentul zilei).

alexis-tsipras-vladimir-putin-1

Desi caracterizat de unii analisti drept „calul troian” al Rusiei in Uniunea Europeana, Alexis Tsipras a respins criticile liderilor europeni, vis-a-vis devizita sa oficiala la Moscova, in situatia relatiilor tensionate dintre UE si Rusia, datorita amestecului acesteia din urma in criza Ucrainiana.

Premierul grec a tinut sa precizeze ca economia greaca a avut mult de suferit din pricina embargoului pe care Moscova l-a impus produselor agroalimentare importate din UE, ca replica la sanctiunile acesteia.

In acest context, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a refuzat sa acorde vreo favoare Greciei, in ceea ce priveste embargoul.

„Este regretabil ca aceste contra-sanctiuni afecteaza Grecia, dar nu putem face exceptii pentru nici o tara”, a tinut sa sublinieze Vladimir Putin (conform ziarului Evenimentul Zilei).

De curand, Grecia si Ungaria au parafat intelegerea pentru construirea unei noi conducte de gaz rusesc. Ministrii de externe, Nikos Kotzis si Peter Szijiarto, au semnat acordul pentru proiectul  „Stream Turkey”, acord incheiat la Budapesta in data de 7 aprilie, impreuna cu ministrii de externe din Serbia, Macedonia si Turcia.

Declaratia de la Budapesta arata ca tarile semnatare  „isi exprima sustinerea pentru crearea unei optiuni viabile din punct de vedere comercial, pe o ruta si o sursa de diversificare pentru livrarea de gaz natural, plecand din Turcia si travesand teritoriile tarilor noastre spre tarile din UE si de Sud-Est” (conform ziarului Romania libera).

Media rusa sustine ca Rusia ar putea oferi Greciei credite si reduceri ale datoriei la furnizarile de gaz, in schimbul activelor tarii.

Faptul ca Grecia adera la politica Moscovei, precum si opozitia la sanctiunile Uniunii Europene impotriva Rusiei, arata ca Putin e dispus sa acorde beneficii importante Greciei.

Vizita primului ministru grec, Alexis Tsipras, la Moscova starneste ingrijorare printre partenerii europeni ai Greciei, Comisia Europeana avertizand deja Grecia ca toate tarile membre ale UE ar trebui sa fie unite si sa vorbeasca pe o singura voce, in relatia cu Rusia.

Presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, Elmar Brok, a apreciat vizita lui Tsipras la Moscova drept  „un comportament amenintator” (conform ziarului Romania libera).

Brok a atras atentia guvernantilor de la Atena sa nu riste unitatea UE.

Aceasta vizita a lui Tsipras la Moscova reprezinta inca un episod din jocul pe care acesta il face cu creditorii externi ai Greciai, in ceea ce priveste datoria sa externa (conform ziarului Romania libera).

SITUATIA DIN UCRAINA

SITUATIA DIN UCRAINA

Cazul Kosovo a statutat deptul grupurilor etnice la autodeterminare si a dus la schimbarea ordinii mondiale. Rusii din Ucraina isi cer si ei acest drept. De ce unele grupuri etnice au acest drept la autodeterminare, iar altele nu ? Mi-e gre u sa inteleg aceasta politica a dublului standard…

Pe de alta parte, nu sunt adeptul nici unui fel de imperialism, fie el rus sau american. Rusia ar putea fi eventual acuzata de imperialism in ce priveste anexarea Crimeii, dar si aici Rusia poate invoca faptul ca aceasta peninsula e pamant rusesc, fiind cedata abuziv de Hrusciov Ucrainei. Oare daca Romania si-ar revendica in mod oficial drepturile sale asupra Bugeacului si Bucovinei, ar fi cumva acuzata de imperialism ? Ambele sunt stravechi pamanturi romanesti.

In fond, ceea ce se intampla acum in Ucraina nu e decat o reglare de conturi intre o rusie mai mare si una mai mica.